TEATRUL DE NORD SATU MARE

ISTORIC

Inaugurarea oficială a primului teatru construit în oraşul Satu Mare a avut loc în 20 martie 1848. Arhitectul acestei prime clădiri a fost Friedl Janos. Oraşul nu avut o trupă constantă de teatru, clădirea fiind doar gazdă a trupelor care doreau să-şi prezinte spectacolele aici. În anul 1887, datorită sistematizări oraşului, teatrul a fost demolat cu promisiunea de a se construi un alt teatru.

În anul 1889, 18 mai, s-a pus piatra de temelie a actualei clădiri. Păstrându-se tradiţia, în pereţi au fost îngropate câteva obiecte: monede, o istorie a teatrului şi o listă cu numele demnitarilor oraşului din acea perioadă.

Teatrul de Nord funcţionează într-o clădire construită în stil neoclasic, cu un etaj. Faţada, realizată în trei registre, din care partea centrală este decroşată în profil semicircular, cu un acoperiş cupolă; are la parter un pridvor susţinut de patru stâlpi. Ferestrele faţadei sunt boltite şi au un ancadrament terminat în partea superioară cu frontoane triunghiu­lare decorative. Sala de spectacole este decorată în stucatură, cu motive specifice epocii. Arhitecţii au fost Voijta Adolf şi Szikszay, iar decoraţiile şi frescele interioare au fost executate de Spanraft şi Hirsch.

Miscarea teatrala satmareana are vechi si remarcabile traditii. Primul spectacol de teatru a avut loc la 1790, fiind sustinut de catre o trupa de teatru sub conducerea lui Moricz Győrgy. Între 1814 -1816 sunt atestate treceri ale unor trupe de la Oradea si Debrecen si mai apoi, de la 1918, trupe ale lui Bernat Filep. Odata cu înfiintarea Societatii pentru fond de teatru român (1870) s-a produs o grupare a fortelor culturale românesti, într-un front programatic si s-a asigurat un cadru oficial pentru întemeierea unei institutii teatrale românesti. Un împatimit al acestei miscari a fost, în Satu Mare, Alexandru Frentiu. În casa acestuia are loc, în 1872, prima adunare generala a Societatii pentru teatru român din Transilvania, fapt ce explica dorinta românilor satmareni de a initia si aici o miscare teatrala. Cu ocazia acestei adunari, se organizeaza un program artistic teatral si muzical, urmat de bal, iar înaintea deschiderii manifestarilor, în sala vechii primarii, losif Vulcan sustine conferinta Schita din istoria teatrului.

Pâna în anul 1848, spectacolele teatrale s-au prezentat în cladirea hanului La arborele verde (pe actualul loc al Casei albe, din piata Libertatii), în casa Jenei con­struita în 1799, (pe amplasamentul actualului Tribunal judetean) si în Gradina Kotro (pe locul actualei Piete de alimente nr.1), unde s-a lansat si celebra artista din sec.XIX - Cornelia Prielle.

În anul 1844, s-a construit o cladire care adapostea cazinoul civil si teatral. (Era vechea primarie a orasului din piata Libertatii). Manifestari de arta au fost sustinute si în cadrul Societatii de lectura a elevilor satmareni, înfiintata în 1859. 

Dupa 1 decembrie 1918, miscarea teatrala româna satmareana se leaga de numele lui G. M. Zamfirescu, care, între anii 1922-1924, organizeaza spectacole teatrale cu trupe de tineri amatori din acest oras. Printre piese­le de teatru montate de G. M. Zam­firescu, la Satu Mare, se pot enumera Patima rosie de Mihail Sorbul, Ariciul si sobolanul de Victor Eftimiu si Se face ziua de Zaharia Bârsan.  G. M. Zamfirescu a participat atât ca regizor cât si ca actor în aceste piese. Totodata, el initiaza o intensa cam­panie de presa, pentru înfiintarea unei trupe profesioniste de teatru românesc.

În anul 1932, Teatrul National Bucuresti se afla în turneu la Satu Mare sub con­ducerea lui Ion Marin Sadoveanu, prezentând reprezentatii cu Hamlet de Shakespeare, rolul titular fiind interpretat de renumitul actor Aristide Demetriad, luceafarul scenei româ­nesti.

Imediat dupa al doilea razboi mondial, un grup de tineri români satmareni, alcatuiesc o echipa de teatru de ama­tori, numita Zorile. Din 1945 pâna în septembrie 1946 aceasta formatie a prezentat mai ales spectacole de estrada. O initiativa valoroasa duce la aparitia, în octombrie 1947, a Asociatiei române pentru cultura si arta, Satu Mare, cu scopul de a mili­ta pentru un teatru românesc profe­sionist, în cadrul asociatiei. Cu apro­barea Directiei generale a teatrelor din Bucuresti (N.D. Cocea si AI. Kiritescu) s-a realizat o colabo­rare fructuoasa cu Teatrul de Vest Oradea. Dupa fiecare premiera la Oradea, colectivul Teatrului de Vest se deplasa la Satu Mare, prezentând si aici fiecare premiera. Aceasta colaborare a durat pâna în 16 mai 1947, data la care s-a con­stituit Asociatia pentru cultura, teatru si arta Constantin Nottara Satu Mare, asociatie care urmarea sa asigure fondurile pentru salariile actorilor si functionarilor teatrului precum si recrutarea de actori din Bucuresti si angajarea lor la Satu Mare. Dupa realizarea acestor obiective, la 6 decembrie 1947 se deschide stagiunea Teatrului Constantin Nottara Satu Mare cu piesa Paianjenul de A. de Herz, în prezenta directorului general al teatrelor - Al. Kiritescu. Teatrul Constantin Nottara a functionat astfel pâna în septembrie 1948, când a intrat în vigoare noul sistem de functionare a teatrelor. Actori binecunoscuti în tara si peste hotare au activat la Satu Mare, în cadrul Teatrului Constantin Nottara, dând un înalt prestigiu teatrului satmarean: Geo Barton, Elena Bodi-Mihut, Stefan lordanescu, Virgil Fatu, lancu Economu - angajati permanent, iar ca actori invitati sa joace pe scena teatrului satmarean întâlnim actori precum George Vraca, Grigore Vasiliu Birlic, Dina Cocea, Marcel Anghelescu, Florin Scarlatescu si multi, multi altii.

Dupa anii de activitate teatrala ai sectiei maghiare, (începând cu 1956) si spectacolele prezentate de artistii amatori cu un nucleu pe lânga Scoala populara de Arta, îndrumati de regizorul si directorul scolii George Matache, în 1968, septembrie ia fiinta sectia româna de teatru la Satu Mare, care va forma, împreuna cu sectia maghiara noua institutie de cultura - Teatrul de Nord.

Proaspat înfiintata sectie româna a teatrului satmarean îsi deschide prima stagiune la 24 ianuarie 1969, cu spectacolul cu piesa Haiducii de Victor Eftimiu, în regia lui Mihai Raicu si în prezenta autorului. 

Cei 40 de ani de teatru ai sectiei române sunt semnul maturitatii în fapt si în concept, personalitatile pentru care scena Teatrului de Nord a fost martora talentului si daruirii au adus satmarenilor un loc stabil si onorant în perimetrul artei teatrale românesti. În pofida dificultatilor mai vechi ori mai noi, sectia româna a Teatrului de Nord ramâne un post înaintat al expresiei scenice nationale si locale. Repertoriul teatrului este unul deosebit de echilibrat reusind sa acopere toate categoriile de public, pe afisul stagiunii gasindu-se mereu titluri care se adreseaza în mod concret adolescentilor - o parte semnificativa a publicului constant satmarean. Numarul în crestere al vizitatorilor teatrului ne recomanda ca pe o institutie de succes, acceptata si apreciata de spectatorii de toate vârstele.     

Manifestarile culturale adiacente spectacolelor de teatru se bucura de prezenta dramaturgilor, criticilor teatrali, invitati de peste hotare si a unor actori de exceptie. Saptamâna teatrala satmareana, Arta actorului contemporan în dialog direct cu publicul sau Gala spectacolelor de teatru pentru tineret, începând cu 1992, cele 7 editii ale inovatorului Festival International Teatru Imagine, Saptamâna Festivalului International de Teatru ATELIER (în colaborare cu Teatrul Municipal Baia Mare, 9-18 iunie 2006) si, din 2007, Festivalul Multicultural International FARA BARIERE au facut ca teatrul satmarean sa intre în circuitul artistic national si international. Toate aceste manifestari s-au bucurat de participari artistice dintre cele mai marcante, de un aflux de public deosebit si simpatie din partea acestuia.