STAGIUNEA 2013 - 2014 

Regia artistică: Andrei Mihalache

Distribuţia:

Take - Radu Botar

Ianke - Stelian Roșian

Cadâr - Ionuț Mateescu

Ana - Dorina Nemeș

Ionel - Andrei Stan

Safta - Adriana Vaida/Anca Similar

Ițic - Vasile Blaga

Ștrul - Tibor Székely

Cetățeni: László Pfeiffer, Iuliu Kecskés, Ioan Danciu, Marius Bîte, Marius Roman, Szabo István

Sufleur: Viorica Botar

Regia tehnică: Mona Caița

Sunet: Szátvári Csaba

Lumini: Ioan Iluță, Ioan Dindiligan

De ce ”Take, Ianke și Cadâr” azi, într-o lume în care democrația, marile uniuni, regionalizările, egalitatea de tratament și multiculturalismul fac (aproape) imposibile segregarea, dezlipirea, alipirea și reîmpărțirea? De ce un spectacol despre intoleranță religioasă, despre patriotism tribal, despre dogme sociale, despre prejudecăți preistorice și criminale?!?

Pentru că oamenii încă se despart (sau nici nu se mai căsătoresc) din cauza unui accent de pe una din literele numelui de familie...

Pentru că unii dintre copii trebuie să învețe două limbi încă înainte de a merge la școală în timp ce alții, nici după ce-au terminat școala, nu cunosc niciuna...

Pentru că partidele adulterine încă părăsesc domiciliile conjugale ale uniunilor și sunt adesea prinse în pat cu dușmanul (de până ieri)...

Pentru că religiile încă stabilesc care din Dumnezeii lumii sunt păgâni și care nu (deși nimeni nu-l scoate în afara legii pe Satana) iar Creștinismul (cu toate formele sale variate și versatile) Îl naște, Îl omoară și-L învie pe Cristos de câteva ori pe an și doar câteodată - mai rar - chiar în aceeași zi... Dacă ieri nu e ieri și azi nu e azi pentru toți și fiecare face cum vrea calendarul lui, cum va fi posibil un singur mâine pentru toată lumea din umbra crucii, la sclipirea unei stele în șase colțuri luminată de o semilună?...

Pentru că - oricât ar fi contemporaneitatea de permisivă și omenirea de plină de dialog și negociere - rămân în zațul blazonului fiecărei familii, în pâcla amintirilor fiecărei zone geografice, în zgura tradițiilor fiecărui neam orgoliul de a monologa și tentația de-a vedea doar paiul din ochiul vecinului...

Și, mai ales, pentru că ”Take, Ianke și Cadâr” este o comedie ”pe cinste”!... (Dar și o oglindă grotescă în care ar trebui să ne privim uneori, mai ales atunci când devenim prea înverșunați pentru fărâma de timp ce ne-a fost dată să trecem pe-acest pământ!)

Să avem grijă, totuși, ca nu cumva să apucăm să ne tăiem la încheietura mâinii cu toată dragostea și prietenia pentru aproapele nostru, dar - fiindcă s-au schimbat peste noapte ceva alianțe - să uităm a ne mai face frați de cruce și să sângerăm separat până la capăt...

Andrei Mihalache

afiș: Cristian Gătina