de Giordano Bruno
Traducere și adaptare pentru scenă de Smaranda Bratu Elian
Regia artistică: Marius Costache
Scenografia: Cristian Gătina
Distribuția:
BONIFACIU, negustor bătrân şi îndrăgostit - Sorin Oros
BARTOLOMEU, ţicnit de patima alchimiei - Romul Moruțan
LUCIA, codoaşă de meserie - Crina Andriucă
CARUBINA, nevasta lui Bonifaciu - Roxana Fânață
SANGUINO, pungaş - Sergiu Tăbăcaru
SCARAMURĂ, maestru în magie - Anca Dogaru
CORCOVIȚĂ, escroc - Vlad Mureșan
GIOAN BERNARDO, pictor - Cristian But
regizor tehnic: Mona Caița
sufleur: Yvette Princz
sunet: Vlad Giurge
luminini: Ioan Iluță, Ciprian Fogaș
GIORDANO BRUNO (1548-1600), filozof italian, născut la Nola, în regatul Neapolelui. Acuzat de erezie pe când era călugăr la mânăstirea dominicană San Domenico Maggiore, se exilează şi trăieşte succesiv la Geneva, Toulouse, Paris, Londra, precum şi în câteva oraşe germane. Ţine prelegeri la universităţile din Toulouse şi Oxford, în care critică filozofia scolastică şi pe Aristotel, intrând în dispute cu mulţi reprezentanţi ai doctrinelor oficiale ale câtorva biserici (catolică, luterană, calvină, anglicană). Revine în Italia, la Veneţia, unde este acuzat de erezie de către Inchiziţie. Procesul său, început chiar la Veneţia şi continuat la Roma, se încheie cu condamnarea sa la ardere pe rug, dusă la îndeplinire în anul 1600 la Roma.
OPERE: Dialoguri filozofice italiene (Cina din Miercurea cenuşii, Despre cauză, principiu şi unu, Despre infinit, univers și lumi, Alungarea bestiei triumfătoare, Cabala calului Pegas, Despre eroicele avânturi); comedia Lumânărarul; opere de mnemotehnică (Cantus circaeus, Sigillus sigillorum, Ars memoriae); poeme filozofice latine (De triplici minimo, De monade, De immenso et innumerabilibus); opere de magie (De vinculis in genere, De Magia) etc.
”Deşi inventivitatea şi suculenţa limbajului şi stilului în care Giordano Bruno îşi scrie toate lucrările ne îndreptăţesc să le socotim pe toate nu numai filozofice, ci şi literare, totuşi, în vasta lui operă există o singură creaţie propriu-zis literară, care este tocmai comedia de faţă. Bruno scrie această comedie într-un moment în care acest gen literar era „pe val" şi gustat nu doar în Italia, ci şi la curţile europene - unde se vorbea curent limba italiană. Căci Renaşterea italiană avusese, pe lângă atâtea alte merite, şi pe acela de a readuce Ia viată teatrul si mai ales comedia, iar la vremea în care scrie Bruno produsese deja o serie de capodopere incontestabile (de-ar fi să amintim numai Mătrăguna lui Machiavelli). În toate aceste comedii lumea se înfăţişează ca nesăbuită, lipsită de ordine, de raţiune şi de măsură, gata să-şi piardă reperele şi comportamentele morale, dar, în toate, personajele care sunt în stare să-şi folosească până la capăt raţiunea pentru a înţelege realitatea aşa cum este ea şi a construi strategii coerente pentru a o domina - sunt cele care reinstituie ordinea, dar o ordine reelaborată în propriul beneficiu. Comedia lui Bruno se înscrie şi ea în această viziune teatrală asupra lumii pe care, într-un anume fel, o duce până la extrem.
Lumânărarul este fără îndoială cea mai filozofică și totodată grotescă, cea mai complexă și inovatoare, cea mai pestriță ca stil și limbaj - pe scurt, aș spune, cea mai barocă dintre comediile Renașterii: filozofică și grotescă deoarece în miezul ei se află tema necunoașterii de sine și a graniței subțiri dintre realitate și aparență, adevăr și iluzie; cea mai complexă pentru că este alcătuită din trei acțiuni diferite care fie se întretaie, fie se împletesc, dar și pentru că este deopotrivă o comedie de moravuri, de caracter și de situație; inovatoare pentru că introduce în mersul acțiunii, și așa neconvențional, neașteptate digresiuni constând în ridicole compoziții poetice, fie în nostime, dar profunde pilde și cugetări morale; cea mai pestriță ca stil și limbaj, aducând la rampă personaje cu o zestre de cultură și de înteligență diferite.”
Smaranda Bratu-Elian, traducător
(din prefața volumului ”Opere italiene VII” de Giordano Bruno, editura Humanitas, București)
scenografia
SCARAMURĂ
LUCIA
GIOAN BERNARDO
BARTOLOMEU
CARUBINA
SANGUINO
BONIFACIU
CORCOVIȚĂ
regia artistică