Bilete online
STEAUA FĂRĂ NUME
de Mihail Sebastian



STEAUA FĂRĂ NUME

de Mihail Sebastian

vezi tot programul


Imagini

🎬 Spectacol publicat pe pagina de YouTube Teatrul de Nord Satu Mare
https://www.youtube.com/watch?v=gJMbndwKlxo
https://www.youtube.com/watch?v=XyWQBBKojwQ

STAGIUNEA 2010 - 2011

STEAUA FĂRĂ NUME de Mihail Sebastian

Regia artistică: Andrei Mihalache
Decor: Alexandru Radu
Costume: INEDIT
Coregrafia: Gabriela Tănase        

                                                  
Distribuţia:

Necunoscuta - Alina Negrău  
Profesorul - Sorin Oros
Domnişoara Cucu - Adriana Vaida  
Şeful gării - Ştefan Bordea
Udrea - Stelian Roşian/Vasile Blaga    
Grig - Vlad Muresan/Carol Erdös
Eleva - Dorina Nemeş       
Ţăranca/D-na Grigorescu - Andreea Mocan
Pascu - Tibor Székely                    
Ichim - Sergiu Tăbăcaru
Conductorul - Cosmin Domnisan
Elevele/Stelele - Andreea Tătăran, Andreea Iederan, Crina Buc, Carina Ninţaş, Carina Dunca, Evelin Leber, Adriana Grigorean, Alexandra Huszti, Adelina Filimon, Patricia Borşa (eleve ale Liceului de Artă „Aurel Popp”)

 
Sufleur: Viorica Botar

Sunet: Csába Szatvari

Lumini: Mihai Zima, Ioan Dindiligan, Tudor Gătina

Regia tehnică: Dorel Iurcencu

Grafică afiş şi foto: Cristian Gătina 

Premiera: 12 decembrie 2010

     

NEVOIA DE POVESTE

Tendinţele Teatrului nu merg întotdeauna în pas cu evoluţia publicului. Non-verbalul, criptarea sensurilor, tăietura regizorală filmică a textelor dramatice, montajul cinematografic eliptic al stărilor scenice, aluziile intelectualiste la repere generale, frica de „deja vú”, îi fac – de multe ori – pe spectatorii care nu au avut curiozitatea de a citi textul înainte de a vedea spectacolul să perceapă mai greu sensurile metaforelor. Există în noi, indiferent de nivelul cultural, o sete nestinsă de poveste. Mai ales acum, când ne-au copleşit mizeria, impresia de părăsire, senzaţia de a fi ai nimănui, lipsa de speranţă şi de ocrotire instituţionalizată, se răscoleşte în fiecare o latură sentimentală, copilărească: nevoia disperată de poveşti. Triste, comice, melodramatice… Cu cap, cu coadă, cu „zoft”… Doar poveşti să fie!... Să ne mângâie, să ne alinte, să ne apere de realitatea care ne zgârie sufletele şi ne strânge de gât…

Pentru toate aceste motive am montat „Steaua fără nume”, o poveste care pare desuetă, prăfuită şi cu smalţul ciobit. Poate alegerea repertorială nu va fi pe placul criticilor din juriile de festivaluri, dar – măcar – actorii şi spectatorii să fie mulţumiţi. Ce simplu şi frumos sună înfrângerea din dialogul următor, în care, dacă n-am şti că subiectul e dragostea, parcă ar fi vorba de mărirea salariilor şi pensiilor:

A: - Când?

B: - Repede!

A: - Mâine?

B: - Mâine?... Nu cred…

A: - Poimâine?!

B: - …Ştiu şi eu?...

A: - Atunci… duminică?

B: - Poate duminică… Poate într-o duminică…

Andrei Mihalache

 

Colaborarea cu Teatrul de Nord Satu Mare a reprezentat pentru INEDIT o provocare de imagine. Crearea de costume pentru “Steaua fără nume” ne-a scos din “monotonia” trendurilor şi a colecţiilor contemporane, oferindu-ne o perspectivă diferită asupra esenţei modei: personalitatea unui personaj într-o perioadă istorică dată.

Anul 2010 a fost pentru INEDIT un an extrem de creativ. După ce, alături de Paula Seling, am realizat acel personaj faimos, femme fatale sau cat woman, transformând o imagine candidă într-una provocatoare, iată că, împreună cu cast-ul «Stelei fără nume» am reinventat un orăşel de provincie, din apropierea Sibiului, în care haina reprezintă liantul social dintre oameni şi stele. Ne-am documentat, atât în bibliotecile de specialitate cât şi (mai ales) din propria bibliotecă a amintirilor, iar rezultatul este unul elegant, urban şi purtând semnele acelui je ne sais quoi atât de caracteristic brandului.

Universul lui Mihail Sebastian a fost o provocare pentru noi, iar rezultatul, sperăm, vă va surprinde în mod plăcut. Deşi universul piesei este unul auster, provincial, am încercat să îi speculăm şi să îi punem în valoare latura fashion, aşa cum era ea. La mijlocul secolului trecut. Elegantă, rafinată, inedită. Vizionare plăcută!

Echipa INEDIT - Satu Mare

 

STEAUA FĂRĂ NUME este, în mod sigur, piesa pe care şi-o doreau mulţi autori fiind, deopotrivă, melodramatică şi metafizică. Pe primele pagini, din câteva trăsături energice, apare o lume în care se mişcă per­sonaje ce par aidoma celor din realitate. Şeful de gară, eleva Zamfirescu, Domnişoara Cucu, fata bătrână - au devenit cu timpul personaje emble­matice şi categoriale ale literaturii române. Este mica şi, aparent, detesta­bila provincie ce ascunde halucinaţi de felul lui Bogoiu sau astronomul Miroiu care radicalizează evaziunea. El trăieşte în imaginar dar e recom­pensat pentru solitudinea lui astronomică de apariţia fascinantă a Monei. Ea este dovada vie a existenţei imaginarului. Tocmai această invazie a imaginarului în real (ce este, în fond, Mona, decât o întruchipare, o încar­nare a plăsmuirilor cosmice celor mai secrete ale lui Miroiu?) şi volatilizarea lui imediată determină efectul instantaneu al piesei… Idealistă în manieră aproape insuportabilă, Steaua fără nume vorbeşte, de fapt, despre posibi­litatea de a extinde realitatea chiar cu preţul decepţiei de a şti că fron­tierele se lărgesc ca să se refuze în clipa următoare.

Mihail Sebastian a absorbit din epocă tendinţele transcendentale odată cu dezgustul faţă de profan, de contingent, de accesibil. Personajele sale au gusturi rarisime, citesc în stele sau în antichităţi, scriu simfonii pentru că sunt oameni deosebiţi prin lipsa de simţ practic şi prin capaci­tatea de a visa. Ei se află, într-un fel sau altul, în contact cu sacrul chiar dacă acesta primeşte la Sebastian o notă de popularizare. (Mircea Ghiţulescu, Istoria literaturii române. Dramaturgia, 2008) 

 

MIHAIL SEBASTIAN (1907-1945)

Născut cu numele de Iosif Hechter într-o familie evreiască din Brăila, Mihail Sebastian face studii universitare de drept şi filozofie la Bucureşti. Are o tentativă de a-şi da doctoratul în drept la Paris, soldată cu eşec. Lucrează ca secretar la o importantă casă de avocatură, fiind şi avocat pledant. Descoperit de Nae Ionescu, preşedintele comisiei sale de bacalaureat, a fost invitat de acesta să colaboreze la revista Cuvântul, unde îl cunoaşte pe Mircea Eliade, unul din viitorii săi prieteni. Prin legislaţia antisemită de la începutul anilor `40, i s-a interzis să mai funcţioneze ca jurnalist şi i se retrage licenţa de avocat pledant. Jocul de-a vacanţa este interzisă, iar pentru a putea reprezenta piesa Steaua fără nume a folosit un al doilea pseudonim, Victor Mincu. Moare strivit de un camion în 1945, în plină tinereţe creatoare.

A debutat în literatură în 1932 cu un volum foarte scurt, Fragmente dintr-un carnet găsit, apoi în acelaşi an a publicat un volum de nuvele, Femei. A publicat mai multe romane, Oraşul cu salcâmi (1935) (roman al adolescenţei), Accidentul (1940) (roman de dragoste), influenţate de Marcel Proust, Gustave Flaubert şi de alţi romancieri francezi. În anul 1934 publică un alt roman, De două mii de ani, de această dată despre ce înseamnă să fii evreu în România. Cartea a căpătat o celebritate nedorită, mai ales în urma prefeţei semnată de magistrul lui Sebastian şi al generaţiei Criterioniste, profesorul Nae Ionescu. Textul lui Nae Ionescu încerca să fundamenteze antisemitismul din perspectivă teologică, conchizând că evreii nu au nici o putinţă de salvare întrucât sunt evrei. La scurt timp va publica şi Cum am devenit huligan, în care adună articolele apărute în presă, care reprezintă un dosar al receptării operei sale. Procedeul foarte modern îl reia pe cel folosit de romancierul André Gide în romanul Falsificatorii de bani.

Sebastian se impune în literatura română ca dramaturg cu piesele de teatru Steaua fără nume, Jocul de-a vacanţa, Ultima oră. Piesa Insula a rămas neîncheiată.

Piesele sale Steaua fără nume, Ultima oră şi Jocul de-a vacanţa au fost chiar ecranizate, prima dintre ele transformându-se într-o coproducţie româno-franceză (Mona, l`étoile sans nom - 1967), în care rolul principal feminin a fost interpretat de Marina Vlady.

Jurnalul său intim, ţinut în anii unei sălbatice resurecţii a antisemitismului, adică în perioada 1935-1944, a fost publicat postum, abia în 1996. Originalul a fost scos din ţară prin curier diplomatic de fratele său mai mic, Andrei Benu Sebastian, şi a ajuns la Ierusalim. În prezent originalul se găseşte la Universitatea din Ierusalim, fraţii săi aflându-se în posesia unor copii fotografice. Harry From, regizor evreu din România care a trăit în SUA, a creat Fundaţia „Mihail Sebastian”. După mulţi ani de insistenţă, a obţinut cele 9 caiete de la familia lui Sebastian şi a încheiat un contract între familie şi Editura Humanitas. Leon Volovici, istoric şi critic literar israelian originar din România, a prefaţat ediţia publicată la Editura Humanitas, cartea fiind un document de mare valoare istorică care documentează, între altele, antisemitismul societăţii româneşti în anii războiului (care a dus la masacrarea a circa 100.000 evrei cetăţeni ai României). Între timp, Jurnalul a fost publicat şi în Franţa, SUA, Olanda, Cehia, Germania. Opera sa este pe cale de a fi (re)descoperită atât în ţară cât şi în străinătate. În 2007, anul centenarului naşterii lui Mihail Sebastian, în ţara sa şi în străinătate au fost publicate noi studii despre scriitor şi creaţia sa.

În Germania Jurnalul a fost publicat sub numele Voller Entsetzen, aber nicht verzweifelt/Tagebücher 1935-1944 şi a apărut în editura Claassen Verlag, Berlin 2005. Pentru acest Jurnal, foarte recent, la 20 noiembrie 2006, lui Mihail Sebastian i s-a conferit postum la München importantul premiu de carte "Geschwister Scholl" pe anul 2006, premiu ce este conferit în fiecare an începând din 1985 de către Börsenverein des Deutschen Buchhandels.

 Opera:

Fragmente dintr-un carnet găsit (1932)

Femei, roman (1933)

De două mii de ani, roman (1935)

Cum am devenit huligan. Texte, fapte, oameni (1935)

Oraşul cu salcâmi, roman (1935)

Corespondenţa lui Marcel Proust (1939)

Jocul de-a vacanţa, comedie în trei acte (1939)

Accidentul, roman (1940)

Teatru (1946)

Opere alese, vol. I, Teatru (1956)

Ultima oră, comedie în trei acte (1956)

Opere alese, vol. I: Teatru. Cronici dramatice; vol. II: Proză. Publicistică (1962)

Teatru (1965)

Întâlniri cu teatrul. Antologie şi studiu introductiv de Cornelia Ştefănescu (1969)

Eseuri. Cronici. Memorial. Ediţie îngrijită de Cornelia Ştefănescu (1972)

Jocul de-a vacanţa. Steaua fără nume (1975)

Ultima oră. Comedie în trei acte (1975)

Insula - text neterminat, definitivat printre alţii de Mircea Ştefănescu

Jurnal, 1935-1944. Text îngrijit de Gabriela Omăt. Prefaţă şi note de Leon Volovici, 1996

Jurnal indirect, 2006, ediţie de Teşu Solomovici


https://ro.wikipedia.org/wiki/Mihail_Sebastian 

Bilete online

REGIA

SCENOGRAFIA

COREGRAFA

DISTRIBUTIA
Adriana Vaida
Domnisoara Cucu
Alina Negrău
Necunoscuta
Andreea Mocan
Taranca/D-na Grigorescu
Sorin Oros
Profesorul

FOȘTI ANGAJAȚI ȘI COLABORATORI
Cosmin Domnişan
Conductorul
Ştefan Bordea
Şeful gării

ECHIPA TEHNICA
Dorel Iurcencu
Regia tehnica


Parteneri media
   
Abonare la Newsletter
Abonare

Creeat de Altersoft